Citind statisticile de pe blog, am constatat ca 90 % dintre cei care ajung aici ajung cautand raspuns la intrebarea “de ce te iubesc” . Anterior am scris un post care se numeste exact asa. Simt nevoia sa dau lamuriri celor care inca nu au aflat de ce iubesc, de ce au nevoie de sentimentul asta, de ce cauta toata viata implinirea in dragoste si celor care au nevoie de raspunsuri pentru a-si da seama de ce se simt atat de legati de oamenii de langa ei, in ciuda divergentelor, a parerilor contradictorii, a firilor diferite.
Suntem oameni. Suntem facuti din carne si oase, din spirit si gandire, avem firi si comportamente diferite, dorinte, vise si idealuri diferite. Ca fiinte umane, nu suntem facuti sa traim singuri. Traim in colectivitate, pentru ca nevoia noastra de comunicare, de caldura, de atentie, de grija si de apartenenta la un grup ne dicteaza felul in care traim. Nu sunt psiholog, dar nu cred ca trebuie sa fi absolvit o facultate de psihologie pentru a sublinia niste lucruri pe cat de simple, pe atat de evidente. Dragostea este asemenea unui virus. Incepe cu simptome ciudate, ne face sa ne simtim altfel decat in mod normal, iar apoi se intaleaza in trupul nostru, in mintea noastra, in sufletul nostru, fara sa ne intrebe, fara sa ne ceara permisiunea. Ne acapareaza si ne face sa ne simtim uneori impliniti, alteori vinovati, cateodata tristi si indurerati. Ati spune ca dragostea nu inseamna durere. Dragostea inseamna durere atunci cand nu e impartasita, atunci cand daruim si asteptam sa primim ceva in schimb. Dragostea inseamna durere atunci cand nu poti fi langa cel pentru care nutresti sentimente atat de nobile. Marii intelepti spun ca in dragoste nu se asteapta nimic in schimb, ca se daruieste si atat. Dar cum poate fi dragostea traita daca nu in doi? Nu ne dam seama cand ne indragostim, insa ne dam seama ca iubim atunci cand simtim o lipsa imensa, un gol, un dor ce nu poate fi exprimat, fata de o persoana care incepe sa insemne din ce in ce mai mult pentru noi. Ne dam seama ca am renunta la multe lucruri, inclusiv la noi, doar pentru a fi aproape de cel pe care il iubim. Stim ca iubim, dar stim de ce iubim? Iubim diferit, pentru ca suntem oameni diferiti. Iubim lucruri distincte la cei de langa noi, pentru ca ne indragostim in cele mai ciudate moduri. Ne putem indragosti de o privire, de un zambet, de un gest, de o atingere, de cateva cuvinte care ne intra la inima. Ne indragostim, dar de cele mai multe ori nu stim de cine ne indragostim. Daca ar fi sa gasesc un lucru pe care as vrea sa il schimb la sentimentul asta ar fi exact acesta: faptul de a cunoaste inainte de a te indragosti. E trist, dar cati dintre noi nu s-au inselat crezand ca cunosc persoana de langa ei si ca o pot iubi toata viata? Cati dintre cei pe care ii iubim sau i-am iubit nu au fost altfel pe parcurs ce timpul a trecut? Cati dintre ei nu au devenit opusul a ceea ce au parut initial? Destui, as spune. Doar daca treci printr-o astfel de experienta, poti spune ca oamenii nu sunt ceea ce par. Si totusi ne indragostim, totusi riscam, ne punem increderea totala in ei, ne oferim sufletul fara a ne gandi la consecinte. Minciuna, in zilele noastre, e mai degraba o calitate decat un defect. Multi o folosesc pentru a-si atinge scopurile, nu numai in viata ci si in dragoste. A te prezenta ca un om bun, integru, cu intentii onorabile, cand in fond nu esti deloc asa, e tot o minciuna. Dar nu despre partile urate ale bagajului uman vreau sa scriu, ci de puritatea sentimentului numit “iubire” , de cat de longeviv sau de efemer poate sa fie, cat de inaltator si de nobil. Dragostea nu inseamna altceva decat a trai prin celalalt, a face din nevoile lui prioritatile tale, a fi intotdeauna acolo cand are nevoie de tine, a nu fi egoist, a darui neconditionat, a ajuta fara sa ti se ceara ajutorul, a apara, a proteja, a alinta, a te juca si a impartasi. Nimeni nu poate defini sentimentul, pentru ca nu exista doi oameni care sa il traiasca la fel, la aceeasi intensitate, care sa astepte si sa isi doreasca aceleasi lucruri. Sunt oameni care se indragostesc fulgerator si oameni care au nevoie de timp ca sa invete sa iubeasca, oameni care asteapta toata viata sa cunoasca profunzimea sentimentului si oameni care desi l-au gasit nu isi dau seama de asta. Nu putem stii niciodata cu certitudine daca cel de care ne indragostim este “acela” . Singurul care ne poate garanta acest lucru este timpul. Dar dragostea nu inseamna numai giugiuleala, partide interminabile de dragoste, iesiri in oras, plimbari lungi pe faleza sau sarutari in parc. Dragostea inseamna a imparti totul, de la bucurii la necazuri. Am constatat ca singura problema de la care conflictele in cuplu, divorturile si pana si marile razboaie pornesc, este lipsa de comunicare. Nu mai avem timp sa discutam ce e bine si ce ar trebui sa schimbam pentru bunastarea unei relatii. Strangem in noi, iar atunci cand izbucnim dam cu piciorul la o relatie care ar fi putut fi cea harazita pentru noi. Ar trebui sa ne oprim putin din goana nebuna spre nicaieri, sa lasam la o parte egoismul si orgoliile si sa privim la ce conteaza cu adevarat in viata noastra, la ce avem bun, la cat de norocosi suntem sa avem sanatate si dragoste. Nu ai nevoie de bani ca sa fii fericit. Ai nevoie in schimb de intelepciune. De intelepciune de a realiza ce conteaza cu adevarat, pentru ce traim si care e misiunea noastra. Dragostea adevarata vine doar o singura data. Atunci cand o gasim e bine sa nu o lasam sa scape. Ar trebui sa incercam sa dam totul de la noi pentru a face lucrurile sa mearga, nu ar trebui sa renuntam usor la ceea ce altii castiga cu greu. Ar trebui sa ne luam o clipa libera si sa ne gandim la ce vrem cu adevarat, la cum ar trebui sa ne comportam pentru a nu-i rani pe ceilalti, la cum ar trebui sa procedam pentru a fi intotdeauna corecti si pentru a face lucrurile bine. Ar trebui sa ne luam un ragaz sa iubim sincer si curat, nu grabit, nu pe oricine doar pentru a nu fi singuri. Numai dragostea curata, adevarata, impartasita ne poate face sa iubim viata si sa ne dam seama de ce suntem in stare. Aceea pe care multi o cauta, dar putini o gasesc …
