… nu este deloc roz. Dimpotriva. Ne confruntam cu probleme din ce in ce mai acute, care necesita solutii tot mai drastice. Situatia din Romania, nu doar ca este una dramatica, ci pe cale de a atinge limitele de supravietuire, intr-un sistem care nu ajuta, ci dimpotriva impiedica dezvoltarea in orice directie.
Partidele de la guvernare, fiecare la randul lor, au creat haos in orice. “De ce sa continuam ce a inceput cel de dinaintea noastra, cand putem strica si face noi altceva, mai bun?”. Cred ca asta a fost in mintea celor care au trecut rand pe rand pe la ministere si guvern. Fiecare a dorit sa isi lase amprenta ca o pecete a trecerii lui pe acolo. Din pacate asta a daunat.
Marea parte a “raului” pe care Nicolae Ceausescu l-a facut, a trebuit spalat. Au distrus cladiri si au construit altele, au creat regres si nu continuitate. Din pacate, nimeni nu a avut un cuvant de spus. De ce? Pentru ca romanii, spre deosebire de alte natii, nu cunosc sensul cuvantului “unitate”, cum de altfel au inghitit prea usor un cuvant ca “democratie” a carei acceptiune nu au inteles-o nici pana acum. Suntem o tara democratica doar cu numele.
Nu stim sa luptam pentru drepturile noastre, asa cum nu stim cum sa schimbam ceva pentru a ne fi tuturor bine. Delasarea si convingerea ca “vor veni vremuri mai bune” este scaparea de responsabilitatea preluarii fraielor acestei tari. Vedem peste tot in jurul nostru coruptie, saracie, mizerie, delincventa juvenila, prostitutie, trafic de droguri si de carne vie. Ni se par perfect normale intr-o lume in continua dezvoltare, insa nu e asa.
Romania este o tara din lumea a treia, in care nimeni nu face diferenta intre “normal” si “iesit din comun”. Vizionam stiri in care ni se prezinta ca normalitate si rutina crime, violuri, incesturi, furturi organizate. Acceptam aceste lucruri, ne oripileaza in prima instanta si le trecem cu vederea. Ne spunem: “Mie nu mi se poate intampla!”. Este pacat ca doar atunci cand experienta personala ne poate face sa vedem “bolile sociale” pe care le ignoram, incepem sa ne dorim sa schimbam ceva.
Situatia Romaniei intr-un secol al evolutiei si al informatiei, devine din ce in ce mai grava. Acceptam ceea ce ni se impune pentru ca asa consideram noi de cuviinta, fara sa comentam, scrasnind din dinti, sau plangandu-ne vecinului ca nimic nu merge. Nu ne dam silinta sa schimbam ceva. Daca unul vrea sa dea inainte, zece il trag inapoi. Aceasta este mentalitatea romanului.
Asteptam vremuri mai bune, in nadejdea ca altii vor face pentru noi, ceea ce fiecare ar trebui sa facem. Doar ca din cele 20 si ceva de milioane de romani, 99% asteapta sa le rezolve altii problemele. Daca va intrebati de ce nu merge nimic, ati aflat raspunsul: din COMODITATE …
